Tata Juan Victoriano

 

K u s k u a

Música P'urhépecha/on-line




 

.

biografía

música

fotos

entrevistas

 poesía

 invitados

.

 

 

Carta de padre Francisco Martínez Gracián

 

Karakukua Tata Juanu Victorianuni

carta a Tata Juan Victoriano

 

     Enga jama jucheti tsipikua ini ma ekuatsi temibini uexurhini ini ireta purhepechani jimbo, sanderu k’eri ambe enga ji niataka, jindesti, mitinguini tunguini.


     Menku xani iamindu ambe enga kaxiperka ini iretani keri p’urhépecha enga tu japinangaka ka engari irekuarhini jaka, jindesti chïti achabaxikua: kaxumbekua iretecheri, exenchakua echeriri, jananarhikua mamaru ambe jankuecheri ka p’indekuecha, juramukua, jarhoajpekua, kaxikuarhekua, ungapikua, exerpikua uenikuekueri ka jakajkukua Acha Kuerajperiri, inde ma irekua ixi eska naeka paru irekani sinkuitku. No iskunixi uandajka, exeparini chïti anchekuarhita.
   

    Ixi eska ma ambe uekajchakua en kanekua kanekua jukaparhaka, ima enga no sontu meni xarharka, jamaskari irekani anchetani chïti anajkukuani maruakuparini iretani, uarhipini irekuarhikua jimbo, kaskuni kaxunbekua chïni anapuechani ka exerpini pirekuechani ka kuskuani jimbo mamaru taxi irekuarhikua ka uenikua. Achambaxicha eska Tata Juan, noxi japinangaxini ixi eska na jukajka xanini.

 

   Jiniani juhia 18 junio jimbo inde uexurhini 2005 pirakari “Presea José Tocavén, kuskua untskua jimbo, kanekua tispiska ka sesi p’ikuarherani. Ka sanderu sesi exeska enga tu intsingaka jimbo t’uri menku no meni jamaska arhijpikuarhini ma ambe ixi eska jamkaxi uanekua acheeticha ka xarhaxarhantsini. Turi sinkuitku jamaxinga, chïti kustakua no jindesti, no meni jindeuati Maseru ambe, jindesti eska t’u na p’ikuarhingak’ari chïti iretani jimbo, ka instspintaxingari ixi eska ma sinkuitku ka mixixekua anchekuarhita.

 

   Ji kurhaspka chïti jakakurhikua, Tata Juanu Victorianuri, ma ekuatsi uexurhini urhepatini engakini ji mitepka. Jituni jamaparini jiringani kuskua mamaru jaxi enga jaka ini parhakpeni, exentapka parakata enga jatsirapka uexurhini 1965 Henrietta Yurchenco (NONESUCH H-72009): “The Real Mexico in Music and Song”. Imajkani ueratini jimbo sesi kurhapka chïti kuskua “Kuinchikua” ka Tareperamani. Sanderu tatsekua kurhaspka Maseru pirekuechani: Male Rosita, Sebastianita, Male Esperancita, P´imu Akukua, K´omakua, Intsperakua, Uichu K´uaunchikua ka San Lorenzu. Engarini sesi andatsiteka jindesti chïti kustakua ka pirekua “Lindo México” jakajkuspa menku ka sanderu eska chïti kuskua ambakeska. Jukasti sinkuitkukua, kuatapeti eiajpekua, kuskua uarhantskua, menku mamaru am,be jukarhikuarhisti jindesti sanderu mimixekua kuskua p´urhépecha.

 

   Sanderu tatsekua ka meimaju arhitaparini achetini tsiuengarhini (uenakuri eiagpikua ini echerichani jimbo, ima enga jindeka chïti uajpa ka jucheti kumba, P´etamuti Jimbanhi Uexurini) uska nirani chïti irekuarhu, miteni chïni anapuechani ka tsemuni chïti pamperakua. Marapenku nori sesi exeaka, joperukini arhiaka ¡exe chïti achambaxekua jindesti enga jatanguejka ma Tata K´eri P´urhépecha! Ixi jimbo tsipixinga enga tu uekaka jiokuarhini “La Voz de Michoacani” engakini intskuka imeri “Preseani”. Ixi exeparini ka p’ikuerheparini erokaka kenekua ná jatini Maseru p’urhépecha juchari pampitiecha uapuri iretani anapuecha ini Meseta arhikatani notaru xani exeka ka jakajkua materu jaxi mimixekuechani enga no jucharieka ima enga juani jaka ixuxi ima gringuecha la Televisionecha) enga niaraka engaxi ima erouaka achambaxicha ixi taxi es t’u engaxi uaka anchekuarhitani jimbo eianpini mamaru ambe niatakua ka intskuni irekuani ma xangaru enga jindeka juchari Xiranhua P´urhépecha.
 

¡Meiamu arhitaxinkakini, Tata Juanu Victorianu!



A Tata Juan Victoriano Cira

   Entre los privilegios con que mi estancia de 30 años en la Meseta P´urhépecha me ha concedido la vida, uno de los más preciados es el haberte conocido. Todas las bondades que adornan la cultura del pueblo a esa Nación a la que por derecho de nacimiento perteneces, resumen en tu persona: el sentido de comunidad, el amor a la tierra, el respeto a la tradición, la autoridad como servicio, la suave firmeza, la madurez ante el infortunio, la tenaz resistencia, la visión poética, la Fe en Dios, la vida como arte. No exagero. En todo caso, a tus hechos me atengo. Como perla de gran valía, de ésas que sólo se encuentran rara vez, ha gastado sus años tu bondadosa figura entre servir a tu comunidad, luchar por la vida, fundar una familia y expresar en pirékuecha, abajeños, valsecitos y sones la poesía de tu vida. Hombres como tú, Tata Juan, no se dan en mazorca.

    Que este 18 de junio de 2005 recibas la Presea Tocavén al mérito musical me llena de orgullo. Sobre todo porque a diferencia de muchos otros, tú jamás has hecho nada para que se diga de ti. Todo lo contrario, tu expresión artística no ha sido otra cosa, no es otra cosa, nunca será otra cosa que consecuencia inevitable de tu amor a la comunidad simbolizado en el arte.

   Supe de ti, Tata Juan Victoriano Cira, 20 años antes de conocerte. Melómano irredento que he sido, en la búsqueda y acopio de música folclórica mundial, topé con el registro discográfico que en 1965 te hiciera Henrietta Yurchenco (NONESUCH H-72009): “The Real Mexico in Music and Song”. De inmediato quedé cautivado por Kuinchikua y Toronjil Morado. Más tarde fui conociendo Male Rosita, Sebastianita, Male Esperancita, P´imu Akukua, k´omakua, Intsperakua, Uichu K´uaunchikua y San Lorenzo, entre otras. Sin embargo, fue cuando escuché Lindo México que estuve cierto de lo egregio de tu música. Su profundo lirismo, su suave fraseo, su melodía cadenciosa, compendian en sí mismo lo mejor del arte musical p´urhépecha.

    Más tarde, y gracias a un hombre osado (pionero periodista de estas tierras, que es tu hijo y mi compadre, P´etamuti del Jimbanhi Uexurini) tuve el privilegio de pisar tu casa, conocer a los tuyos y gozar una probadita de su trato. Heriré tu modestia, pero ¡mira que tu persona compendia las virtudes del Tata K'eri P´urhépecha! Por eso me da gusto que hayas honrado a La Voz de Michoacán aceptándole su Presea. Por eso me lleno de ansiedad esperando cuándo los compañeros de las comunidades de la Meseta dejen de voltear a otros patrones de conducta (ésos de los gringos y Televisas) para fijarse en hermanos como tú y a través de tu testimonio de vida y de tu arte dejar libre el tránsito a la Xiranhua P´urhépecha.

   ¡Gracias, Tata Juan Victoriano!


Francisco Martínez
 


 

 

 

Carta enviada por Francisco Martínez

a Tata Juan Victoriano

Junio 15, del 2003. 

 


 Este sitio virtual fue construido por Xiranhua Comunicación P'urhépecha.  Copyright © Derechos Reservados.
 Comunidad Indígena de San Lorenzo, Meseta P'urhépecha, Michoacán. México.